Azi am pentru tine o teorie care cred că are mare legătură cu schimbarea noastră interioară dar și exterioară.
Am auzit prima dată despre Teoria Ferestrelor Sparte în cartea lui Malcom Gladwell – The Tipping Point,(Punctul critic). Printre multele exemple pe care le expune în carte, există și această teorie emisă de 2 criminaliști (James Q. Wilson și George Kelling) și care a contribuit la schimbarea orașului New York între anii 1984 – 1994 și după.
În anii 80, în New York se înregistrau anul peste 2.000 de crime și 600.000 de infracțiuni grave. Toate cele 6.000 de garnituri de metrou, cu excepția celei care circula în centru, erau acoperite cu graffiti în întregime, și pe interior, și pe exterior. Se înregistrau anual 20.000 de infracțiuni numai pe liniile de metrou. ”Hărțuirea călătorilor de către cerșetori și infractori mărunți era atât de răspândită, încât numărul călătoriilor cu metroul scăzuse până la cel mai scăzut nivel din istoria metroului”, spune Gladwell. Era infernul lui Dante transpus în subteranele New York-ului. Sursa CT100.
Tradus în limbajul #Șlefuitorilor, semințele mentale ale locuitorilor orașului creeau acest mediu în care se aflau. Când înțelegi că și mediul tău vine tot din tipare mentale, atunci orice vezi în mediul tău devine responsabilitatea ta.
”Delincvența este urmarea inevitabilă a dezordinii. Dacă se sparge o fereastră și nu o repară nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia că nimănui nu-i pasă și că nimeni nu este răspunzător. În curând, alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va răspândi din clădirea aceea pe stradă, transmițând semnalul că orice este acceptabil. Într-un oraș, probleme relativ minore precum graffiti, dezordinea publică și cerșitul agresiv, scriu ei, sunt toate echivalente unor ferestre sparte, invitații la infracțiuni mai grave”, spune Gladwell.
Ce relevanță are această teorie pentru noi?
Munca pe care o avem de făcut conține 2 aspecte: cel exterior și cel interior. O întrebare care se ridică des atunci când aflăm despre tiparele mentale și despre felul cum ele ne creează realitatea: Să presupunem că mergi pe stradă seara prin oraș, și observi cum un tâlhar încearcă să fure din poșeta unei domnișoare. Ce faci? Intervii, sau stai pasiv zicându-ți că oricum, sunt semințele ei care au generat situația respectivă și că nu ai ce ajutor să-i dai atâta timp cât ea nu-și schimbă tiparele mentale.
A fi pasiv complet este în mod evident greșit. Pentru că însuși această întâlmplare s-o vezi în realitatea ta are legătură tot cu tine. Dacă intervii și încerci s-o scapi pe acea domnișoară de tâlhar și dacă-ți reușește, sunt semințele ei bune. Dacă intervi și nu-ți reușește nu au fost suficiente semințe bune zicem… dar să stai pasiv atunci când în mod evident poți face ceva, este complet eronat. Sămânța de a vedea așa ceva este în mintea ta și va rămâne până data viitoare când probabil se va deschide în altă situație similară sau chair mai gravă.
Acesta este aspectul exterior al muncii noastre. Aspectul interior presupune să identificăm unde anume încă perpetuăm tipare similare prin obiceiurile noastre (fapte, vorbe și gânduri) și pe cât posibil să încercăm să le înfrânăm.
Teoria Ferestrelor Sparte este o teorie epidemică a criminalității. Ea spune că delincvența este contagioasă – așa cum este contagioasă o tendință în modă -, că poate începe cu o fereastră spartă și se poate răspândi în întreaga comunitate.
Forța Contextului spune că nu e nevoie să rezolvi problemele majore pentru a scăpa de delincvență. Poți stopa actele de delincvență spălând pur și simplu graffiti-urile de pe ziduri sau arestându-i pe cei care intră la metrou fără să plătească”, este concluzia lui Malcom Gladwell.
”Ceea ce contează sunt de fapt lucrurile mărunte”, este ideea de bază din Teoria Ferestrelor Sparte. Și tot această idee este pusă în practică în aplicarea sistemului Diamond Cutter. Orice faptă, vorbă, gând lasă amprente în mintea ta, amprente care în scrut timp devin semințe și care apoi în timp generează rezultate similare.
Așadar, să mergi într-un loc (un parc de exemplu) și să faci curățenie în jur poate fi inclusă în strategiile de creștere a afacerii tale și creearea unui mediu de afaceri care să-ți susțină munca.
Spor!
