Weekendul acesta a avut loc Conferința de Inteligență financiară, care a ieșit super fain. Felicitări Cătălin Iordache pentru intenție și organizare. În cadrul conferinței mulți dintre speakerii participanți, întrebați fiind, care ar fi pașii pentru a pune în aplicare ceea ce au prezentat, au menționat într-o formă sau alta: ”Ai nevoie de un mentor!”
Pare contraintuitiv nu? Informație există peste tot, mai ales în domeniul financiar, dacă vrei poți face rost chiar și de un întreg curriculum care se predă într-un curs MBA, dar oare e suficientă numai informația?
Studiind și fiind implicat tot mai mult în ultimii ani în domeniul educației, din ce în ce mai mult văd acest aspect, care de multe ori mi se pare că este mult neglijat. Începând de la elevii din ciclul primar până la cei care termină un master, dar și după, noi cu toții avem nevoie să fim alături de unul sau mai mulți mentori personali.
Relația cu un mentor personal este diferită față de o simplă relație profesor – student. Este ceva ce se construiește în timp și dacă la început susținerea era percepută într-un singur sens (de la mentor către student), în timp, ea se transformă cu dublu sens. Iar acest lucru este cheia unei evoluții rapide și de durată. Despre cum să-ți ”găsești” un mentor am în plan să fac un material mai detaliat pe viitor. Pentru că de fapt nu ”găseși” ci plantezi un mentor.
Potențialul pe care-l vezi tu la tine VS. Potențialul pe care-l vede un mentor la tine.
Practic un mentor te ajută să țintești dincolo de unde îți vezi limita ta superioară. În cartea ”The Inner Game Of Tenis” se dă un exemplu foarte concret, despre cum antrenorul (mentorul) vede aceste 2 părți în jucătorul pe care-l antrenează. Partea 1 – care reprezintă potențialul actualizat, și partea 2-a care încă este înfrânată de fel și fel de obstacole (majoritatea interioare), iar rolul lui este să-l ajute pe jucător să le elimine rând pe rând.
Un antrenor povestește despre relația între el și jucător. Era vorba de antrenorul Simonei care lucrează cu ea pe mentalitate mai mult decât pe fizic.
Rolul antrenorului este să-l ajute pe jucător să scape de demonii lui interiori.
La fiecare meci, se poziționează într-un punct unde este cel mai probabil ca jucătorul să se uite mereu în timpul meciului. Scopul este ca jucătorul să aibă un punct de reper și de suport.
Acest tip de suport este aproape instantaneu, antrenorul trăiește alături de jucător meciul și îi transmite încredere, atât când joacă bine, cât și relaxare, recentrare după ce pierde un punct.
În trecut, Simona se prăbușea după ce pierdea un game, acum își revine mult mai rapid.
În Sistemul Diamond Cutter se merge un pas și mai departe. Având în vedere vacuitatea (faptul că nimic nu vine din sine), chiar și dialogul tău interior vine tot din semințe. Conversația interioară pe care o porți poate fi una suportivă sau nesuportivă.
În DCI Nivelul 11, se vorbește despre dezbaterea între o parte a ta care înțelege de unde vine realitatea (înger) și cealaltă parte care vede lucrurile ca fiind definite prin sine (demonul). Este esențial pentru performanță și fericire ca acest ”înger” din mintea ta să fie cât mai prezent în orice conversație pe care o porți tu cu tine.
Așadar rolul unui mentor personal devine unul foarte important. Nu doar pentru beneficiile imediate ale realizării unui obiectiv, ci și pe termen lung, prin înlăturarea ”demonului” interior care afirmă în continuare că lucrurile sunt fixe în realitatea ta și te face să percepi obstacole.
Răspunde-mi te rog la următoarele întrebări:
1) Cum ar fi să știi că mentorul tău (oricare ar fi el), este mereu alături de tine, oferindu-ți constant acest tip de suport?
2) Și cum ar fi să știi că acel mentor este o parte din tine?
