Am facut o mică căutare pe Google și am căutat cele mai dese provocări din relații, și mai ales din relația de cuplu. Mai toate articolele au pus în capul listei de provocări: comunicarea.
Vă redau câteva idei despre cum a fost abordată această provocare în articolele pe care le-am citit:
”Cei mai mulți specialiști în relații de cuplu spun că pacienții lor s-au confruntat cel mai adesea cu probleme de comunicare și că toate celelalte derivă din acest neajuns.”
”Aproape toate cuplurile au parte de probleme de comunicare, într-un anumit punct al relației. De altfel, este dificil să comunici cu partenerul, si acesta cu tine, când stai cu telefonul mobil în brațe și când ai ajuns acasă sau când te uiți pierdut la televizor.”
”Pe locul întâi și la baza unei relații solide stă comunicarea. Din pacate, multe cupluri nu știu cum să abordeze acest aspect și ajung într-un punct în care, din cauza frustrărilor și resentimentelor, pun punct relației. De multe ori, tocmai cuplurile care locuiesc împreuna ajung să aibă o comunicare slabă.”
”Foarte importantă, comunicarea este scheletul unei relații.”
Deci, părerile majoritare sunt în sensul că acest aspect al unei relații, comunicarea, este cea mai mare provocare cu care se confruntă oamenii.
Acum, haideți să vedem cum se manifestă această problemă? Din punctul meu de vedere, sunt 2 direcții ce implică comunicarea dintre doi oameni:
a) atunci când vorbim, comunicăm – o direcție activă
b) atunci când nu vorbim, când de fapt nu vrem să comunicăm – o direcție pasivă
Tot în articolele parcurse pe google, am găsit și cum sunt definite aceste două direcții ca fiind:
a) ”Criticismul în cuplu – este atunci când nu scapi nicio ocazie pentru a-l critica pe celălalt. Nu critici doar comportamentul, ci faci și atac la identitate, de genul: Nu ai dus gunoiul pentru că ești un egoist.”
b) ”Indiferența în cuplu – este caracterizată prin lipsă de reacție, prin împietrire, printr-un blocaj. Partenerul nu mai răspunde. Simte dispreț, dezacord, răceală, și apare un fel de nepăsare.”
Deși articolele din care am citat fac referire doar la relația de cuplu, putem să ne dăm seama, că acest provocări le avem și în relațiile cu ceilalți oameni din jurul nostru: cu părinții, cu copii, cu colegii de serviciu sau cu prietenii.
Sistemul tiparelor mentale vine și completează aceste două cazuri ce țin de comunicarea în relațiile interumane, prin alte câteva exemple mai de finețe, pe care poate nici nu le mai conștientizăm.
În primul caz – comunicarea activă – ne confruntăm cu următoarele situații:
- Partenerul vorbește 90% din timp și te întrerupe în cele 10 procente ale tale. I-ai atras atenția de nenumărate ori, dar pare că uită imediat ce deschide gura.
- Partenerul, nu știi din ce motive, preferă să comunice țipând – preferă să strige prin pereții camerei la tine, decât să vină în camera unde ești și să îți spună ce are de spus.
- Te cerți rar cu partenerul, nu țipați unul la altul, dar vă înțepați tot timpul cu vorbe: vă aruncați răutăți pe tot parcursul zilei. El îți aruncă o mică răutate, și tu îi spui ceva și mai înțepător; iar el îți răspunde cu ceva si mai și, după care pleacă la serviciu și când vă revedeți, reluați replicile din punctul în care ați rămas. Este un ciclu vicios.
În al doilea caz – comunicarea pasivă – ne confruntăm cu următoarele situații:
- Partenerul te pune pe modul ”ignoră” și refuză să răspundă la orice ai spune tu.
- Partenerul ignoră toate sugestiile pe care le faci, indiferent dacă sunt foarte bune sau minore.
- Vrei să stai cu partenerul într-o tăcere confortabilă dar adesea el (ea) înțelege greșit și crede că nu te interesează persoana lui/ei sau ce are de spus.
Acum haideți să vedem care sunt acele semințe pe care să le plantăm pentru a îmbunătăți aceste specte de comunicare cu oamenii din viața noastră.
Dacă vrei ca partenerul să nu te mai critice …
… să lauzi întotdeauna o persoană în fața altei persoane, să te concentrezi doar pe calitățile ei și să i le evidențiezi cât poți de mult.
…evită să critici o persoană în fața altei persoane și evită să priveşti emisiuni/filme cu certuri.
Dacă vrei ca partenerul să nu te mai întrerupă când vorbești …
… fă în așa fel încât ceilalți să se bucure de momente de concentrare în pace și liniște adâncă. Asigură-te că au liniște atunci când dorm, citesc, mănâncă, lucrează etc.
… evită să întrerupi pe alții: poate vorbești peste cineva la serviciu, sau doar te intorci un pic cu spatele în timpul cinei ca să trimiți un mesaj, sau poate faci zgomot cu pantofii pe podea, sau inchizi o ușă fără prea mare atenție. Poate ar fi de verificat și tonul și volumul vocii când spui o propoziție unei alte persoane.
Dacă vrei ca partenerul să nu comunice țipând …
… vorbește cu stil, elegant, duios cu cei din jurul tău.
… evită să vorbești pe ton ridicat, să fii ironic, acid sau răutacios când vorbeşti altora.
Dacă vrei să rupi ciclul vicios de înțepături cu partenerul …
…este să înțelegi exact cum se întâmplă acest ciclu. Astfel, dacă partenerul îți spune că cina gătită de tine a fost foarte rea, în loc să te înfurii, trebuie să te gândești de a spus el asta. El se plânge de cina ta, pentru că și tu te-ai plâns față de cineva, poate la serviciu, despre șeful tău, săptămâna trecută. Și atunci, ce faci? Îi arunci și tu o răutate. Și faci asta ori de câte ori el îți aruncă răutăți. Și astfel plantezi semințe ca să-l vezi cum îți aruncă răutăți și în perioada ce vine. Și ciclul se tot repetă.
…singurul mod de a rupe ciclul este de a înțelege cum funcționează el. Iar acest lucru înseamnă Desăvârșirea Înțelepciunii: refuzi să arunci răutăți înapoi. Dacă îi răspunzi cu aceeași monedă, atunci plantezi semințe ca să-l vezi continuând să îți spună răutăți.
Dacă vrei ca partenerul să nu te mai pună pe modul ”ignoră”…
… răspunde prompt și politicos, la orice întrebare, indiferent dacă ea se referă la ce este de mâncat la cină sau de unde a apărut Universul. Fă-ți o prioritate să asculți cu mare tenție de fiecare dată când cineva te întreabă ceva, orice și asigură-te că dai un răspuns bine gândit. Fii sigur(ă) că pentru persoana care a întrebat, e ceva important, așa că merită un răspuns adecvat.
…faptul de a nu vorbi, este adesea doar un alt mod de a răni. Nu considera că unele întrebări sunt absurde, fără rost sau neinteresante sau că nu merită efortul să le răspunzi (incusiv emailuri și mesaje pe telefon).
Dacă vrei ca partenerul să îți ia în calcul ideile sau sugestiile …
… nu mai ignora nici tu sugestiile altora. Cere sugestii de la alții, vezi care sunt cele mai bune și pune-le în practică.
… și apoi, dupa ce încerci sugestia cuiva și vezi că funcționează, te asiguri că recunoști contribuția și acorzi persoanei respective tot meritul.
Dacă vrei să stai cu partenerul într-o tăcere confortabilă și el să nu înțeleagă greșit acest lucru …
… aici sunt două lucruri diferite: unul e că parteneul nu este interesat (ă) de liniște și altul că partenerul înțelege greșit nevoia ta de liniște (te judecă și nu își dă seama că judecata lui/ei este greșită)
Pentru primul aspect, trebuie să cauți acel loc din viața ta în care nu esti liniștit (ă). Poate că e vorba de mintea ta…unde vorbești cu tine cât e ziua de lungă, faci planuri, și nicodată mintea ta nu e liniștită. Atunci caută să stai în liniște câteva momente: să privești cerul, să vezi mașinile cum se mișcă în jurul tău, fii doar în momentul prezent.
Pentru al doilea aspect, încearcă să nu mai judeci oamenii pe care nu-i cunoști: cei de pe stradă, cei care trec pe lângă tine la supermarket
Cu siguranță nu am reușit să acopăr toate formele de manifestare ale comunicării disfuncționale dintre oameni, dar sper ca ceea ce am scris până acum să fie cu folos.
Gânduri bune!
