Inspirat de un mesaj primit de curând din partea lui Daniel Zărnescu vin cu o completare a ceea ce înseamnă să-ți menții echilibrul mental în tot ceea ce faci. Daniel ne spune câte ceva despre extremele prin care trec unii români. Zic unii… pentru că de când am aflat “despre pix”, mereu sunt discutabile astfel generalizări (românii sunt x, chinezii sunt y, americanii sunt z…etc..). Dar dacă te regăsești în cele descrise de el, sigur îți va prinde bine acest sfat.
Nu știu câți ați auzit de efectul Cioran, dar zice ceva în genul :”Romanii când nu sunt excesivi, sunt nuli.”
Un fel de “alba-neagra” pentru care plătim tribut deja de un secol aproape. Nu exista cale de mijloc, doar extreme.
Efectul Cioran il poți găsi in multe surse, începând cu imnul României pana la cărțile de istorie, sau la vorbele pe care ni le spunem in situații critice:
“Acum ori niciodată” (sa dam dovezi la lume)
“Pe aici nu se trece” (in bătălia de la Mărășești)
“Ori la bal, ori la spital”
“Si-alta data, o s-o facem și mai lată”Toate exprima mai degrabă excesul și lasă să se întrevadă, printre cuvinte, “nulitatea” de după sau dinainte.
“Trecem prea ușor de la extaz la agonie!”
Bucuria exagerata de după primul gol marcat in debutul primei reprize în meciul de fotbal România-Olanda și deznădejdea totală de după meci sunt doua extreme destul de periculoase!
Evident că echilibrul este important în tot ceea ce faci, mai ales dacă te implici 100% în acel lucru. Numai pe un fond de echilibru mental poate crește ceva solid. Atâta timp cât există spike-uri în emoții nu se poate creea nimic stabil. În Șlefuitorul de Diamante există o explicație și mai subtilă a extremelor și cum să rămâi pe calea de mijloc.
Dincolo de extremele grosiere, există extremele legate de percepțiile asupra realității noastre.
Aici avem nevoie de mare atenție pentru a ne menține pe calea de mijloc. Unii practicieni petrec chiar și 20 de ani de studiu și practică până a atinge acest nivel. Eu am încredere că putem reuși să ne menținem acest echilibru mai delicat.
Iată și care sunt extremele !
Extrema 1 – e să vezi lucrurile ca fiind existente intrinsec, prin natura lor, sau prin ele însele. Asta implică ideea de permanență și neschimbare, dar și percepția că ai nevoie să depui efort pentru a mișca ceva în lumea ta.
iar
Extrema 2 – e să crezi că realitatea e o iluzie, că lucrurile nu există deloc, și să dai în Nihilism. Iarăși, nici asta nu e benefică, pentru că nu e valabilă în toate situațiile. Dacă te pui pe drum în fața unei mașini, crezând că doar o iluzie (nu există), o să te doară rău 🙂
Pe mijloc vecine, pe mijloc!
Calea de mijloc cea mai subtilă este să fii conștient de interdependență, de exteriorul care vine doar prin prisma interiorului tău și în același timp să fii conștient vacuitate (natura goală a lucrurilor), că lucrurile “exterioare” nu au o natură proprie, intrinsecă.
Cu alte cuvinte sunt 2 aspecte:
- lucrurile există, dar există prin prisma minții care le percepe
- lucrurile nu există… dar nu e ca și când nu ar exista deloc, ci nu există intrinsec prin natura lor.
Iar ca să vin cu o completare puțin mai aplicată la ce poți face pentru a reveni pe calea de mijloc. Există o listă foarte simplă de lucruri la care trebuie să renunți pentru a face ca practica ta să aibă efect.
Cele 8″gânduri la care să renunți” să fie primele gânduri la care trebuie să renunți când ești dedicat unei căi de evoluție, oricare ar fi ea.
Cele 8 gânduri sunt, pe perechi:
- bucurie în exces când ai bunuri materiale/dezamăgire, supărare, furie când pierzi bunuri materiale,
- bucurie atunci când oamenii te apreciază/dezamăgire atunci când oamenii te critică sau te dezaprobă, chiar și atunci când au dreptate,
- bucurie atunci când ai o reputație bună/dezamăgire atunci când ai o reputație proastă,
- bucurie în exces când ai parte de plăceri senzoriale/dezamăgire atunci când nu ai parte de plăceri senzoriale – gust, miros, auz, văz, simț tactil.
Ideea cu renunțarea la aceste gânduri are legătură cu calea de mijloc, cu renunțarea la un mod greșit de a privi realitatea. Pentru că dacă renunți la a alimenta aceste gânduri, automat vei renunța și la acțiunile nocive ce vin de pe urma lor. Acțiuni care ulterior pot genera cele 2 extreme greșite ce te vor scoate de pe calea de mijloc.
Să luăm de exemplu bucuria în exces atunci când primești un bun material. Nefiind atent la acest gând, vei putea ajunge să crezi că acel lucru a venit din exteriorul tău spre tine, ci nu în modul corect (prin prisma acțiunilor tale din trecut). Atâta timp cât lucrurile vin din exterior spre mine, avem o problemă, suntem blocați, există posibilitatea unei probleme pe viitor. Dar dacă înțelegem că exteriorul vine prin prisma tiparelor noastre mentale, atunci ne eliberăm și putem creea orice ne propunem.
Eu îți recomand să nu te oprești din studiu, contemplare și meditație asupra acestor idei. Ele în timp se vor sedimenta și vei fi experimenta un echilibru mult mai stabil.
@foto – film “Man on wire”
